"Nu tot ce e natural e frumos" M. Eminescu

"Nu poti vedea bine decat cu inima. Esentialul este invizibil pentru ochi."
Antoine de Saint- Exupery

duminică, 22 august 2010

Despre a darui


Este mai usor sa daruiesti, lucruri de care nu mai ai nevoie, de care te poti lipsi, lucruri pe care oricum nu le mai folosesti si care nu mai inseamna prea mult pentru tine. In momentul in care faci acest dar te poti gandi daca persoana careia ii daruiesti chiar are nevoie de aceste lucruri. O poti intreba daca primeste acest dar sau o poti "coplesi" cu toate aceste lucruri de care vrei sa "scapi". Dar sa scapi de ele folosind totusi o modalitate de a simti ca ajuti pe cineva nu ca le arunci pur si simplu. Pentru ce daruiesti? Ca sa impresionezi, ca sa primesti multumire, ca sa te simti linistit, ca asa se face, ca asa simti, ca e o zi speciala.

Poti avea o multime de lucruri care nu-ti mai folosesc si totusi le tii ca "amintire", sau pur si simplu nu poti renunta la ele. Aceasta se datoreaza atasamentului fata de lucruri, a "lipsurilor" avute candva, a temerilor fata de viitor "ca cine stie cand ne vor trebui" .(Cel care stie e persoana care le detine, doar ca afirmatia aceasta ne arata totusi ca in persoana respectiva vorbeste cineva separat de sufletul ei si anume teama... "ca cine stie" -e aceea sepratie.)


Suntem atat de inventivi ca facem in permanenta asociatii si proiectii in viitor cu gandul ca acestor lucruri le vom gasi o intrebuintare ... Si pentru ca facem aceste proiectii, le si atragem si afirmam, "uite vezi ce bine ca le-am pastrat". Si astfel de experiente intaresc aceasta manifestare. Si astfel nu ne detasam de aceste lucruri, le refolosim, reciclam si uneori ajungem sa le dam cuiva sub eticheta de "dar". Unele lucruri chiar nu mai au ce cauta, practic,...Dar ceva din noi le cauta...


Unele lucruri chiar trebuiesc "aruncate". Aruncate acolo unde le este locul. Am investit obiectele cu semnificatii, ne amintesc de momente placute, ne creeza o anumita stare. Dar nu prin ele ne mentinem in acea stare. Acele obiecte declanseaza ceva in noi. Emotia este in noi. Am investit aceste lucruri cu importanta, uneori cu trasaturi omenesti, "acest lucru este viata mea".


Sunt si cei care daruiesc pentru a se alina pe sine. Fie ca in trecut au dus lipsa de aceste lucruri si "stiu ce inseamna" si atunci "coplesesc" pe cei din jur pe care ei ii considera "in nevoie". Nu daruiesc pentru a bucura pe cineva sau pentru ai face un bine, aceasta e pe loc secundar. Daruiesc pentru ca asa se "linistesc". Nu e un dar neconditionat...e un dar conditionat de aceea "nevoie" de a simti ca face bine si ca face un bine. Este neconditionat pentru ca in momentul in care refuzi acest dar pentru ca nu e conform tie, reactiile sunt de "profunda" deranjare, suparare ca "uite i-am dat si nu a primit". Cei care daruiesc neconditionat au asteptari. Se asteapta sa le multumesti, sa le fi recunoscator, uneori sa le intorci darul. Vor confirmari ale gestului lor, te si intreaba daca iti place si motiveaza alegerea facuta. Uneori aceste daruri se transforma in "datorii". Te simti dator sa raspunzi acestui gest.

Cand oferim neconditionat nu asteptam multumiri. Daruim si atat. Si uitam ca am daruit si nu reprosam si nu asteptam nimic in schimb si suntem la fel de linistiti si daca persoana accepta sau refuza darul. Pentru ca intelegem ca e dreptul ei de a-l refuza. Avem libertatea si suntem in libertate sa facem aceste alegeri. Cand oferi neconditionat apelezi la comunicarea directa intreband firesc daca isi doreste, vrea... In a oferi si a primi neconditionat este acea bucurie in care nevoia e pe plan secundar. Nu primeaza nevoile ci pur si simplu bucuria daruiri.
A face un dar te invita la empatie, in a-l simti putin pe celalalt.


Se spune din vechime "calul de dar nu se cauta de dinti" :-)
Pentru aceasta sunt si ocaziile in care primim cadouri, zile de nastere, sarabatori sau pur si simplu cadouri surpriza. Uneori ne "poticnim" de aceste zile. In fiecare zi poti darui cuiva ceva. Frecvent in aceste zile primesti cadouri de natura materiala.
Sunt persoane care apreciaza gestul, care apreciaza gandul, darul transmis din suflet prin cadoul respectiv.
Sunt persoane care simt cu ce ai insotit acel dar, cu bucurie, cu "cheltuiala", cu indoieli. Sunt daruri sincere.


Iar darul vorbeste. Vorbeste despre persoana care ti-l face si despre persoana care il primeste...

Cand esti atent si cand vrei sa simti iti poti da seama daca cineva iti daruieste in mod neconditionat sau conditionat. Uneori simtim daca un dar a fost facut din dragoste sau din interes. Orice dar ai primi el are menirea sa te bucure. Pentru ca iti arata o stare de fapt...sunt "daruri" care ti se intorc, sub o alta forma.


Cineva a afirmat urmatoarele, "daca cineva iti daruieste un dar de manie, sta in puterea ta sa accepti sau nu acest dar. Daca il accepti este darul tau daca il refuzi este darul celui care a vrut sa ti-l ofere".



Darurile pe care le simti si le apreciezi nu sunt doar daruri vizibile, sunt acele daruri care au fost insotite de sentimente de bucurie. Un dar este mult mai mare decat ceea ce vezi la o prima vedere. Sunt lucruri care iti aduc bucurie pentru ca au fost inzestrate de cel care ti le-a daruit. Sunt daruri care iti sunt familiare pentru ca iti spun mai multe despre persoana ce ti le-a daruit chiar daca nu corespund felului tau de a fi.



Nu atat de simplu este cand esti in postura de a darui ceva la care ti enorm, un lucru care inseamna foarte mult pentru tine fie material fie sentimental. Numesc aceasta, daruire de sine. Cand vezi ca acest dar ar putea bucura pe cineva si vine in intampinarea unei nevoi si pe tine te bucura faptul ca daruiesti un lucru de pret. Poate nu va avea aceeasi valoare pentru cel care l-a primit pentru ca incarcatura este alta. Dar poti fi sigur ca bucuria darurii este transformatoare.


Cand nu gasesti locul uni lucru in casa ta inseamna ca n-are ce cauta acolo.


Obiectele care au apartinut altor persoane pastreaza informatia si energia acelor persoane.


Daca simti ca un obiect nu iti face bine (fie nu se incadreaza in peisaj, nu se asorteaza ambientului, felului tau de a fi, fie se schimba atmosfera in casa), este necesar sa fie "curatat" si daca nu indepartat. Uneori a spala acel obiect nu este suficient.


Sunt persoane care leaga acest gest de afectiune. "Mi-a dat acest lucru inseamna ca ma iubeste." Dar in ce fel te iubeste? Si ce inseamna acest gest pentru fiecare?
Pentru ca e foarte usor sa daruiesti ceva de cate te poti lipsi si mai greu sa daruiesti din tine, din timpul tau, din viata ta, din binele tau, din locul tau, din ziua ta cea mai importanta.


E usor sa daruiesti din surplusul tau si complicat sa oferi din intelegereata, sa oferi spatiu personal, libertate de alegere si acceptare.


Daruim intr-adevar cand o facem neconditionat! Aici e prezenta iubirea.
Sunt persoane care ofera celor care sunt nevoiasi sau sunt in postura de victima pentru ca se simt bine in postura de "avuti", marinimosi, superiori.
Sunt persoane care accepta si se pun in postura de victima si sunt persoane care nu se pun si nu atrag aceasta postura. Este important sa vezi pentru ce o persoana se pune in postura de victima ca sa vezi ce cere defapt.


Ceea mai mare bucurie am simtit-o cand am primit in dar de la cel care nu avea (material) si mi-a daruit din bogatia lui (din ceea ce este).


Depinde pentru ce o faci si cu ce scop. Pentru ca echilibrul e prezent si in a darui. Cati dintre noi isi daruiesc casa si ei sa traiasca pe strazi?!


Si ce se intampla cand dai din bucuria ta, oferind bucuria ta pentru ca celalalt sa isi urmeze cursul vietii lui?...Te lasi pe tine pentru a face fericit pe cineva, avand constiinta ca bogatia e fabuloasa si loc si timp este pentru noi toti.


Sunt care apreciaza darul, sunt cei care nici nu te vad ca li se pare ca e normal asa. Este natural si firesc sa oferi neconditionat, daca simti si o poti face la fel cum este natural si firesc sa oferi conditionat si cu jumatati de masura cand nu simti si cand nu o poti face neconditionat.


Meritam sa fim iubiti si avem dreptul sa iubim si sa fim iubiti.


De noi depinde maniera in care "cerem" aceasta iubire si ce fel de iubire primim. Pentru ca ceea ce "primim" isi pune amprenta asupra noastra. Pentru fiecarea iubirea inseamna o forma de manifestare, un gest, un comportament.
Pentru unii "grija celor din jur" reprezinta afectiunea si faptul ca le pasa pentru altii reprezinta o povara iar pentru altii reprezinta cu totul altceva, neincredre, teama.
"Ai grija te tine", "ai grija de voi", "aveti grija de voi" spun atat de multe...Foarte important e sa fi constient de ceea ce ceri. De primit primesti.

Primesti! Important e ce ceri si cum ceri. Iar acest lucru tine exclusiv de tine.


Daruind in permanenta din Iubirea ce o primesti din bogatia ce o primesti, pui aceasta energie in miscare. Pentru ca nimic nu se opreste la tine, nimic nu se invarte doar in jurul tau. Oamenii nu sunt aici langa tine ca sa-ti fie datori in a-ti darui.
Datorie avem fata de constiinta. Aceasta Doamna eleganta care uneori nu te lasa sa dormi. E prezenta ei eleganta si neinvaziva.

Cand primesti si nu daruiesti,opresti aceaasta curgere a energiei, o opresti la tine. Si aceast lucru nu te imbogateste pentru ca ceva se opreste. Este alegerea noastra sa daruim si sa primim. Si am primit enorm si primim atat de mult...Sa daruim din ceea ce suntem si din ceea ce ne-a fost daruit!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu