"Nu tot ce e natural e frumos" M. Eminescu

"Nu poti vedea bine decat cu inima. Esentialul este invizibil pentru ochi."
Antoine de Saint- Exupery

vineri, 18 septembrie 2015

Tablouri si pietre de poveste



Iata povestea tablourilor si a pietrelor!
A tablourilor din seria "Cuvintele au culoare".
Ideea de a picta un tablou si de a scrie un cuvant sau o fraza mi-a venit instantaneu, in timp ce citeam cartea, "Cuvintele deschid fluxurile de constiinta cuantica." de Niculina Gheorghita. Si am actionat in acest sens...Multumesc Niculina!

Am inceput o serie de tablouri. Este primul proiect, alaturi de seria de pietre pictate, "Cand pietrele vorbesc".

Aceste doua proiecte sunt o parte componenta a unui concept pe care il mentalizez deja. Si cand il materializez si in plan fizic am sa vorbesc mai multe despre el. El are ca fundament ceea ce Pablo Neruda spune atat de frumos...
"Toti avem un basm in noi, pe care nu ni-l putem citi singuri. Avem nevoie de cineva care cu mirare si incantare, sa ni-l citeasca si sa ni-l povesteasca." Pablo Neruda

Aceste lucrari le voi oferii si spre vanzare.
Fiecare lucrare isi va astepta persoana potrivita.
Asa cum fiecare fiinta este unica si irepetabila in acest univers.
Plecand de la acest gand am creeat si lucrarile, unice si irepetabile.

Sunt nascute din prezentul meu.

Iata inca un argument pentru care aceste lucrari isi cauta persoana potrivita.

"Eu fac ce am de facut, tu faci ce ei de facut. Eu nu am venit in aceasta lume ca sa raspund asteptarilor tale, asa cum nici tu nu ai venit in acaesta lume ca sa raspunzi asteptarilor mele. Eu sunt eu si tu esti tu. Si daca, din intamplare, ne intalnim, e minunat. Daca nu, nu e nimic de facut."( Fritz Perls)

"Vorbele pe care le rostesti devin casa in care traiesti". Hafiz

Si unul din motivele pentru care am ales sa folosesc si uleiurile esentiale. Diane Ackerman afirma "Mai intai a fost mirosul si pe urma gandirea".

Fiecare lucrare contine amprenta sufletului meu, sa zic asa. Se naste din starea de prezenta, primeste o forma si mesajul "mergi si manifesta ce esti".
Ma bucur de prezenta lor un timp, apoi las lucrarile sa plece, sa bucure si pe cei din jur. Cateodata ne reintalnim, de fiecare data cu uimire.

Ganditi-va ca aceste lucrari sunt o prezenta vie pentru mine si pentru familia noastra. Pentru ca ele iau nastere sub ochii nostrii. Fetita mai mare cand zareste panza imi spune, "mami ai mai facut cu mov. Inca o floare!".
Sunt zile cand amandoua fete stau cateva clipe uitandu-se la panza si spun cate ceva sau ma intreaba de cate o "forma", cum ii spune Maria. Cand gaseste un sens la ceva ea spune ca e asa "ca o forma". Sofia cand vede ceva nou spune "da!". Si uite asa ma bucur. Ce cuvant exprima cel mai bine, ceea ce este?! Decat o afirmatie...

Mai gasesc pensule rostogolite pe sub masa in cate o dimineata. Si rapid, in patru labe, se repezesc sa o scoata, de parca au gasit cine stie ce acolo.



Si cu zambet, Maria constata "are verde!". Si apoi cu un ras zgomotos, "ai umblat cu culori?" Intrebare care o pun eu, evident, cand se da iama la acril. Si in astfel de momente imi spune, "am pus putin, ca sa mai ai si tu". Cantitatea ca si timpul, pentru copii, in nici un caz nu e egala cu perceptia noastra...


Cateodata se nasc povesti de la o "forma" din tablou.
Alteori cobor panza de pe perete sa o aduc in planul lor concret. Copiilor le place sa ia contact cu ce simt si vad. Ganditi-va ca primii ani sunt fundamentali. Sunt primele reprezentari.

Primele ecouri ale tablourilor le-am primit si de la animalute. Acum cativa ani. Uneori pisica se juca cu labuta cu cate un colt de tablou de parca smotocea un ghemotoc, alteori statea la panda.





Am spus despre fiecare creatie ca e ca si un copil.
Nu e o comparatie perfecta sa zic asa, ca un copil nu-l vinzi. Privit altfel, spun ca e ca si un copil pentru faptul ca o particica din sufletul meu e acolo. E gand si sentiment in manifestare. E ce oferi tu cel mai frumos in acel moment. Participi la cresterea lui apoi cand isi deschide aripile, il lasi sa plece, sa isi faca misiunea. Te bucuri cand il revezi...
Asa mi se intampla cand revad cate o lucrare la  cate un prieten, la mama acasa. Ma bucur. E ca si o reintalnire cu mine..E o bucurie!
Pentru ca de rolurile acestea sociale, te poti dezbraca ca de o haina. Ce ai trait tu ca si experienta, starile sufletesti ce le-ai experimentat, sunt imprimate in sufletul tau. E eternul ce-l contii. Vechiul si noul..

De aceea, poate si involuntar anumite aspecte ce tin de preocuparea mea pentru sanatatea fizica, mentala si spirituala a omului isi gasesc exprimarea si aici. Ceea ce sunt deja pot transpune.
Actul in sine e o terapie. Eu vad in pensula, in culoare, in apa de flori o prelungire si o transpunere a gandului.
Si sa va spun si de un aspect terapeutic al acestui proiect asupra mea. Am inceput cu Maria activitatile de a creea ceva nou in fiecare zi. Si astfel mi-a venit ideea de a face eu ceva nou si altfel de fiecare data. De a-mi exersa perseverenta. Aceasta e una din provocarile acestui proiect. Ca in fiecare zi sa tin pensula in mana. Cei drept n-a fost in fiecare zi. E un act constient si acesta e unul din marile castiguri. Sunt onesta si am respect si responsabilitate pentru ce transmit mai departe. Creez in momente de pace si de bucurie.

Fiecare lucrare are o poveste.
Uneori povestea se naste in timp ce sunt cu pensula in mana...
Altele se compun din imaginile ce le-am fotografiat mental candva...
Uneori vin pur si simplu...
Se nasc din bucurie si finalizez fiecare lucrare cu liniste. Pentru mine e un semn ca lucrarea e gata. Tot atunci, imi vine si ideea urmatoarei lucrari.
Dupa terminarea primului tablou, "Entuziasm", am avut ideea de a picta si o serie de pietre. Si asa cele doua serii s-au impletit.
Mai jos sunt doua link-uri catre seria de tablouri si pietre.

"Cuvintele au culoare"


"Cand pietrele vorbesc"

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu