"Nu tot ce e natural e frumos" M. Eminescu

"Nu poti vedea bine decat cu inima. Esentialul este invizibil pentru ochi."
Antoine de Saint- Exupery

luni, 29 martie 2010

Roma

"De la Roma venim, din Dacia traiana" M. Eminescu


Quel che si impara in gioventu,
Non si dimentica mai piu.
(proverb italian)
Cateva strofe din "Pavel la Roma" de Dionisie Giuchici
"Inclestate in vertebre, colosalele cladiri,
Cu miniaturi celebre, Roma vechii amintiri,
Metropola de sclupturi si de arte fanteziste,
A stravechilor culturi mazdeiste.

Cu expresii, cu exemple, cu figuri de lei,
Cu multimile de temple dupa numarul de zei,
Cu artere, cu arteze, cu inaltele coline,
Cu frumoasele faleze dupa formele latine.
...
Cu renumele cel mare al Cezarilor satiri.
Stapanind peste popoare cu puternice ostiri,
Roma mandra si stapana ce sclipea-n amurg si-n zori
Cu multimea ei pagana de bogati si cersetori.
Roma era o gradina, dar salbatica din fire.
De Hristos -Marea Lumina- nu stiau, de mantuire.
In calusele inferne ei cadeau far'ajutor,
In a lor temple eterne, ei n-aveau Mantuitor...
...
Fiindca duhul de cerdinta cere ajutor, lumina,
O deplina cunostinta de Salvarea cea divina.
Hristos e cunoscut in parte de popoarele latine.
Viitorul far' de moarte, al Bisericii crestine.
...
Cu sclipiri impodobite, si cu bratele intinse,
Stateau pietrele cioplite, falnice si neinvinse.
Iar in spatele cortinii statea diavolul mascat,
Dar cand au venit crestinii, idolii s-au daramat.

Pe adevaratul Soare, pe cerescul Dumnezeu,
Ce-a creat si cer, si mare, si om dupa chipul Sau.
El e cel ce tine sortii si destinele vietii.
Prin El vor invia mortii pentru ziua judecati.
*
El e cel ce hotaraste al Cezarilor domnie,
Si tot El destituieste pe cei ce-s pini de mandrie.
Dar Cezarul nu-ntelese ecoul purtat de vant,
Taina fiintelor alese dintre neamuri pe pamant.O fiinta stravezie, un inger stralucitor,
Cobora din vesnicie sa le deie ajutor.
El statea mai sus de valuri si mergea pe langa vas.
Catre tarmuri, catre maluri, cu corabia la pas.
*
"Dumnezeu este cu tine, Pavele, frica, n-ai!
Pe-a Cezarului coline tu va trebui sa stai,
Sa vorbesti la mic si mare de Hristos, de mantuire
Sa cunoasca fiecare adevarul in iubire.
*

Iar cei ce stateau in lanturi si-n celule de condamnare,
Dadeau altora sperante si exemple de rabdare.
In grozava chinuire, ochii lor priveau in sus,
Si strigau plini de iubire: "Slava, slava Lui Iisus!"

In zadar strigau Cezarii: "Osandire, Razbunare!
Caci apostolii, zidarii raspandeau credinta tare.
Adevarul fara vina si puterea lui iisus,
Si biserica crestina, tot imperiul l-a supus.

*
Iata cum se'nalta sfera, ca o stanca minunata,
Despartind a noastra era, de paganii de-altadata.
...
Caci Biserica aleasa dintre neamuri si pamant,
E a lui Isus Mireasa, botezata cu Duh Sfant.

*
Pentru lupta lor fierbinte, Domnul ii va rasplati,
Inviidu-i din morminte pe toti, in aceea zi...
Iar corabia pluti-va pan'atunci pe nor, pe vant,
Pana cand suna-va glasul: "Iata Mirele cel Sfant!"
Amin"
*


Dupa victoria de la Zala ( 47 i. Hr) asupra lui Franace, regele Pontului, Cezar a trimis la Roma lui Matius o scrisoare cu numai trei cuvinte: "Veni vidi, vici!".
"Am venit, am vazut, am invins!"

Cezar si-a riscat viata, caci legea Senatului roman interzicea trecerea cu trupe a Rubiconului (raul de hotar intre Italia si Galia cisalpina), spre a se evita incursiunile armate impotriva Italiei, pregatite de comandantii ambitiosi. Cezar, atunci, a rostit: "alea icta est".
"Zarurile au fost aruncate."
Cateva fragmente din poezia "Santinela romana " deVasile Alecsandri "Romanul nu piere.
Din varful carpatilor,
Din desimea brazilor,
Repezit-am ochii mei
Ca doi vulturi sprintenei
Pe cea vale adancita
Si cu flori acoperita
Ce se-ntinde ca o ceata
Pan'in dunarea mareata
Si de-acolo-n departare
Pan' in Nistru, pan' in Mare.
Iar pe cel amar pustiu
Cu vazutul ce-ntalnii?
Intalnii viteaz ostean,
Purtand semne de roman,
Falnic, tare ca un leu
Si cu chip frumos de zeu.
....
_ Cine esti? de unde esti?
Pe la noi ce ratacesti?-
-Sunt roman si sunt ostean
De-a-mparatului Traian!
*
"Toate drumurile duc la Roma..."

Vine Iepurasul!


Animalele resimt atmosfera Sarbatorii Luminii.



Primavara inseamna renastere. Nasterea unor pui este o minune.


Cea mai frumoasa primavara este atunci cand gradina se face auzita de sunete de iepurasi, de zumzet de albine si cand florile iti vorbesc prin zanele lor.


Iepurasul de Paste reprezinta simbolul fertilitatii si al unei noi vieti.


Ouale reprezinta simbolul Invierii si al continuitatii vietii. Iepurele, chiar si in vremurile precrestine, era considerat un animal sfant, asociat cu reintoarcerea primaverii si cu fertilitatea. Aparitia Iepurasului, ca simbol al Pastelui a fost mentionata in Germania in anul 1500. Acolo unde s-au facut si primii iepurasi comestibili din aluat si zahar.


Astazi traditia ca Iepurasul aduce oua vopsite copiilor cuminti, este raspandita in intreaga lume.



sâmbătă, 27 martie 2010

Floriile





Va doresc ca martisorul ce l-ati purtat in aceasta primavara sa il prindeti cu bucurie de ramura unui copac inmugurit sau de ramura unui maces, pentru ca simbolul lui sa fie purta in toate anotimpurile vietii voastre. Sa infloreasca odata cu florile arborilor si sa va aduca un an mai bogat in sentimente marete si luminoase pe care sa le traiti cu toata fiinta.


Duminica Floriilor este o sarbatoare care ne aminteste de intrarea triumfala a lui Iisus in Ierusalim. In seara acestei duminici incep daniile din saptamana Patimilor. Intrarea lui Iisus in Ierusalim este singurul moment din viata sa pamanteasca in care a acceptat sa fie aclamat ca Imparat. Duminica de Florii este precedata de sambata lui Lazar. In aceasta zi, denumita si Duminica Stalparilor, se sfintesc, prin rugaciune si stropire cu aghiazma, ramuri inmugurite de salcie, care se impart crestinilor, iar slujitorii Bisericii le tin in maini, cu lumanari aprinse, ca simbol al biruintei vietii asupra mortii.
In traditia populara exista credinta ca insasi Maica Domnului a binecuvantat salcia, care s-a transformat intr-o punte, ajutand-o pe Fecioara Maria sa treaca apa unui rau.
Ion Ghinoiu aminteste ca de Florii se face un ceremonial, structurat dupa modelul colindelor, dedicat unei zeitati a vegetatiei numita Lazarica. Obicei gasit in Muntenia si Dobrogea, cand una din fete se imbraca in mireasa si impreuna cu alte fete , colinda in fata ferestrelor caselor.
Ramurile de salcie simbolizeaza renasterea anuala a vegetatiei, un substitul al zeitei Flora dar si ramurile cu care a fost intampinat Iisus la intrarea in Ierusalim.
Cu o zi inainte de Florii se culeg ramuri de salcie ce vor fi dusi spre sfintire, la Biserica. dupa sfintire vor fi luati acasa si pusi la icoane, fantani, la stresinile caselor.

O povestioara poloneza ne spune de pisica unui agriculor, care intr-o primavara a nascut multi
pui. Stapanul a hotarat sa-i arunce in rau. Pisica plina de durere se ruga prin mieunatul ei si isi striga puii pentru a se putea salva din rau. Neputincioasa si disperata isi urmarea puii de-a lungul raului sperand ca ii va putea salva. Salcia a fost impresionata de mieunatul disperat al mamei. Crengile ei au format niste brate, cu care i-a salvat puii. Fiecare primavara aminteste de "matisori" Salcia este "iubitoare de apa". Ea are o putere indestrucibila de acreste si de a renaste fara ca omul sa intervina.Salcia a avut o influenta asupra grecilor inca din cele mai vechi timpuri. Salcia era legata de locurile de unde izvoraste apa din pamant. Simbolismul salciei este pus in legatura cu misterul "mamei pamant".
Zeita Hera s-a nascut sub o salcie pe insula Samos.

Salcia era unul din cei mai sacrii copaci ai Greciei antice.. acest copac plin de seva vietii, isi lepada florile inainte ca rodul sa se lege si nu se inmulteste prin seminte ci prin puterea de a arunca vlastari. Si de aici si mitul ca salcia este "ucigasul propriului fruct". In ea se intalnesc atat viata a cat si moartea.
Grecii, plantau salcia in apropierea vitei de vie pentru suport dar si pentru a transfera vitei de vie puterea de crestere si de regenerare a salciei.
Tuturor celor veniti la umbra salciei, arhanghelul Mihail le da cate o ramura de salcie pe care fiecare credincios o returneaza pentru a fi grefata din nou pe copac. In cele din urma ei au inapoiat ramurile lor care erau verzi si acoperite cu muguri noi, iar pe muguri era ceva ce avea infatisarea unui fruct. Iar cei care se aflau in aceasta situatie, au fost nespus de bucurosi, iar ingerul era plin de bucurie din pricina lor, si pastorul s-a bucurat si El"
"Caci Salcia, cu verdele vesnic si cu vigoarea tanara a cresterii sale este un simbol al bogatiei acelui izvor de apa spirituala ce izvoraste din Biserica Logosului". Eusebiu
Salcia este un remediu naturist in cazurile de guturai, gripa. cicatrizarea ranilor, dureri musculare, insomnii, neurastenii, nevralgii.
Istorioara "Salcia albastra" o intalnim la chinezi. Dragostea celor doi iubiti s-a infiripat sub o salcie. Tatal fetei dezaproba realatia si ordona uciderea iubitului. Zeilor le-a fost mila de cei doi indragostiti si le-a transformat sufletele in pasari ale dragostei, care colinda cerul fara a se desparti vreodata.
Obiceiuri de Florii:
- indeplinirea unei dorinte daca te impartasesti de Florii
- se dau cateva ramuri de salcie vitelor sa manance iar livezile si viile sunt impodobite ca sa dea roade bogate;
- se aeriseste zestrea;
- cum va fi vremea de florii asa va fi si in prima zi de Pasti;
- femeile fac placinte la cuptor pe care le impart (Mosii de Florii);
- se inconjoara stupii cu ramuri de salcie;
- se spune ca in aceasta zi s-ar fi umplut ciubarasul de florile ce vor folosi la ornarea oualelor de Paste.;
- este perioada in care infloresc urzicile si nu mai sunt bune de mancat. (Acum insa cu aceste conditii si schimbari climaterice nu stiu daca au inflorit urzicile ).
Pentru druizi salcia este un copac sacru, in ramurile lui au fost doua oua tainuite continand soarele si luna. Salcia a protejat aceste doua oua pana cand din ele au iesit puisorii.





joi, 25 martie 2010

Primavara vesnica in suflet



"Primavara este pentru suflet un suras al infinitului." (Victor Hugo)





Primavara este mister. Este un mister ce se dezvaluie sufletelor noastre. Primavara este verdele. Verdele frunzelor, verdele ierbii, verdele ecoului ce-l avem in ceilalti. Primavara are soare in priviri si cand priveste spre pamant, sadeste narcise. Traiesc primavara! iar ecoul sufletului se face ascultat.








Primavara este o Sarbatoare. De Florii,crengutele de salcie au o semnificatie aparte. Este duminica cand martisorul purtat va fi agatat pe creanga unui pom inflorit sau pe un maces.Traiesti primavara prin traditii.






Primavara este plina de semnificatii. Simbolul primaverii este ghiocelul. Ghiocelul, acest vesnic simbol, ce deschide anotimpul si transcende timpul. Pastele coincide cu venirea primaverii. Pacea si puritatea sunt aduse de simbolul crucii, de ouale incondeiate, de graul incoltit si de ghiocei.
Traiesti primavara , prin simbolul ei si prin faptul ca primesti in sufletul tau Sarbatoarea de Paste.
















Primavara inseamna prietenie! Prietenie si bucurie in a darui si in a primi frumoasele martisoare. E anotimpul cand vantul se imprieteneste cu arborii, cand picurii ploii se imprietenesc cu pamantul, cand roua diminetii reperezinta o binecuvantare pentru branduse.Imprietenindu-te cu natura traiesti primavara.









Primavara este o Imparateasa discreta si eleganta.Ce-si poarta mantia de flori imbinate in mod armonios. Este Imparateasa ce-si are ecoul in cantecul pasarilor continuind astfel, vesnica melodie a anotimpurilor.
Traiesti primavara cand te manifesti cu discretie si eleganta.





















Primavara e acel vesnic inceput. In care tot ceea ce facem si simtim are un temei de bunatate si de crestere in raport cu noi. Renastem in sufletele noastre tot ce e mai frumos, odata cu venirea primaverii.
Traiesti primavara atunci cand fiecare inceput este inca un pas in aceasta bucurie imensa de a fi.














Primavara este simplitate.Parfumul si culoarea florilor sunt discrete. Verdele copacilor si arborilor se misca in bataia vantului. Verdele e un liant pentru sufletele fiintelor. Traind primavara, te manifesti cu simplitate.









Primavara este creatie si dezvoltare de potential. Primavara este manifestarea potentialului. Primavara semnifica preocupare pentru cultivarea pamantului, inseamna sadirea fiecarei seminte cu rugaciune si respect. Fiecare speranta prinde aripi prin rugaciune. Samanta sadita in pamant va creste potentialul de inflorire a sufletului tau. Primavara te invata sa traiesti in comuniune si intelegere pentru ca am fost saditi din aceeasi Iubire.

Manifestandu-ne asa cum suntem, traim primavara.

Primavara este o floare. Florile primaverii te incanta prin gingasia lor. Ele te determina sa te apropii mai mult de mama pamant, ele nu se inalta decat pentru a te determina sa te apropii si sa privesti spre pamant pentru ai vedea maretia!Traiesti primavara cand infloresti odata cu ea.









Primavara este daruire!Pamantul daruieste si transforma razele soarelui si picurii ploii in forme marunte de viata. Primavara aduce din trecut partea buna si infloritoare, care te face sa te bucuri de perezent si sa privesti cu incredere in viitor.
Daruind bucuria florilor, oamenilor, traiesti primavara.













Primavara e bucurie! Te bucuri de orice vietate, te bucuri de fiecare firicel de iarba, de fiecare fir de ghiocel. Pamantul insusi se bucura, tresare de bucurie si isi deschide porii prin rasaritul florilor. Resiratia pamantului este data de inspiratia cerului.
Sentimentele de bucurie te insotesc, cand traiesti primavara.












Primavara e viata! Urmele de viata si de vitalitate iau nastere odata cu incalzirea blanda a soarelui. Intreg potentialul de viata al naturii rasuna prin miresme, se resimte prin culoare si se inalta prin gingasie.
Te bucuri de viata, traind primavara.














"Nu iubi primavara, ci infatisarea unei anumite flori in care primavara s-a inchis; nu iubi dragostea, ci pe cel in care dragostea se intruchipeaza" (Antoine de Saint- Exupery).







A cunoaste. A iubi



Inc-o data, iara si iara



a cunoste-nseamna iarna



a iubi e primavara.






A iubi-aceasta vine



tare de departe-n mine.



A iubi- aceasta vine



tare de departe-n tine.






A cunoste. A iubi.



Care-i drumul? Ce te-ndeamna?



A cunoste- ce inseamna?



A iubi- de ce ti-e teama?



printre flori si-n mare iarba?






Printre flori si-n mare iarba,



patima fara pacate



ne rastoarna-n infinit,



cu rumare si ardoare



de albine re-ncarnate.



Inc-odata, iar si iara,



a iubi e primavara.






(Primavara de Lucian Blaga)

Dedicata iubitului. In sufletul si actiunile lui dragostea si primavara se oglindesc.